Uneori am impresia ca ne-am intors in timp. Ca, desi ar fi trebuit sa mergem inainte, noi am luat-o la trap inapoi… mai stiti ce a fost in 1907? Dupa rascoala multi au scris… Am citit in timpul scolii popezia lui Alexandru Vlahuta intitulata “1907”. De curand am recitit-o si am modificat-o un pic pentru ca mi s-a parut atat de contemporana… Titlul original nu mai poate fi pastrat, dar las pentru dumneavoastra sa alegeti un titlu…
Micul Boc sta cu un pirat la masa…
Doar asta-i cam de 2 ani poveste :
De cand sunt mateloti, de cand minciuna este,
Duc laolalta in cea mai buna casa.
O, sunt atatea de facut, vezi bine,
De-atatea griji e-mpresurat un presedinte!
Atatea-s de aflat! Si, se-ntelege,
Serviciul lui secret nu poate fi oricine.
Ce tara fericita, marite presedinte!…
Se lafaieste guresa Minciuna.
Ca numai Dumnezeu ti-a pus cununa
De-ntelepciune si de bunatate
Carmaci acestui neam ce sta sa piara
Ce nici nu s-ar mai sti c-a fost, sarmanul,
De nu-si afla sub gandul tau limanul,
De nu-ti s-ar topi in mana ca bulgarul de ceara.
Ca tu saraci si goi ai tot gasit aice,
Salbatici, si misei, si prosti de-a randul,
Si-o saracie cum nu-ti dai cu gandul…
Dar le zici :”Sa traiti bine”, si-ncep sa se ridice…
Judete, orase, vile…is toate-o lume noua,
Izvoarele bunastarii se desfunda;
De pe la FMI si UE bogatii pe toti ca ne inunda
Si tu, Marete, le-mparti cu mainile-amandoua.
Azi la tarisoara ta ravneste-o lume.
Caci e veselie si belsug in tara,
Ca vin si guri flamande de pe-afara.
Tot parlamentul suna de slavitu-ti nume…
Ia uite, poporul ce-mbracat e…
Cresc flori pe unde calci, si rade firea.
Tu-mparti norocul numai cu privirea,
Din ochii tai cei drepti cu genele plecate!…
Si-i place matelotului. E lucru mare
Cum farmeca pe marinar Bocutz. Drept e
Ca el, de mult, pe-a tronurilor trepte
A fost cea mai aleasa desfatare…
Marite Presedinte, e un strain afara,
Cam trentaros, dar pare-un om de treaba,
Si … Adevarul parc-a zis ca-l cheama…
De unde-o fi … ca nu-i de la partid si nici din tara…
Dar Boc cel Mic, palid isi topeste glasul:
O, nu-l primiti! Il stiu, e vestitorul
De rau, de la moguli, ce face pe-atotstiutorul
Si vede prabusirea tarii tale la tot pasul…
E cel ce impotriva ta pe la antene tot conspira.
Invidia in inima lui geme
Si gura lui e plina de-a mogulilor blesteme…
Carmaciule, nu poti s-auzi ce vorbe-nsira…
Si totusi, zice carmaciul, lasati-l ca sa vie!
Dovada ca, chiar la palatul din deal, Minciuna
Nu e biruitoare chiar intotdeauna…
Mai fac si marinarii, de la rom, o mica nebunie…
Privind in ochiul drept al matelotului, strainul,
Cu bratele pe piept incrucisate,
Rasteste vorba : Tara, mateloate,
Indura greu. Tu nu-i auzi suspinul,
Caci membrii din partid iti canta-n jur, slugarnici,
Adormitori, cu-n zid de vorbe te-mpresoara,
De nu mai poti vedea pe cei de-afara,
Cu care bai faceai, caci erau multi si harnici.
Nici nu mai poti sa cauti spre ei cale
Sa stii si pe mosia ta ce suflet inca bate,
Nu-ti plac decat spinari incovoiate
Si guri deschise spre laudele tale…
Ca de-a fost cineva sa-ti steie drept in fata,
l-ai dat afara din servici, l-ai departat de tine.
Pensionarii pier iar oastea de prunci ce vine
Ramas-a fara bani de pampersi si scoala nu invata!
Defilari, decor de cinema, iluminatii,
Tot ce multimea si pe copii insala,
Aceasta-i toata slava ta prezidentiala.
Pe pieptul stramb al consilierilor din jur, doar decoratii!
Tu-n tara asta nu vezi decat ca-i raiul
Ce-ai tai din partid ti-l ticluiesc intr-o clipita!
Foame si ruina-i sub hartia poleita,
Sub dusumeaua corabiei trosneste putregaiul…
Doar whisky ti-aduce fericirea! Lingusitorii
Inalta ode si imnuri proslavirii tale
Si fac sa n-auzi cantecul de jale
Cu care-si adorm foamea bugetarii!
Nu iti iubesti poporul, marinare!
Sau nu-l pricepi, si e totuna…
De la guvern pana la sat s-a-ntins Minciuna
Caci Boc le leaga si dezleaga-n tara toate…
Si ca sa-ti dea o bruma de marire,
Ca pe un fraier te poarta si-ti arata
Panglici pe-un km de sosea… afla-vei tu vreodata
Cumplita romanilor destainuire?…
Si cum credeau cu toti numai in tine,
Ce vesel ti-a iesit poporu-n cale,
Cu bai de oameni, manele, osanale,
Dreptatea si norocul lui credea ca-i vine!
Ce vesel ti-a iesit romanu-n cale
Si ce durere surda-o sa-i ramana;
Ca si-a copilului ce l-ai lovit c-o mana
Din prea plinosul maretiei tale…
Dar toate astea nu le crede matelotul
Si-al mogului om fuse trimis pe-afara,
Iar pedelistii l-au imbrancit pe scara…
Si l-au stropit cu bere ca prea facea pe mortul…
Trec de la alegeri 6 ani … ce dulce-i amagirea!
Tu esti chiar Zeus printre marinari! Marire tie!…
In jiltu-i de la dezvoltare, tolanita, scrie
Cu pana ei de aur Kill Bill de Romanie…
De-abia se ispraveste-o laudare,
Si-ncepe alta. Manelele ne canta…
Imbracate in zdrente, tara sfanta,
Ca nu mai stie nimeni ce te doare….
Dar ce e, Doamne, cu vuietul acesta?
Ce-i zbuciumul acesta care creste?
Se zguduie corabia, se leagana, mugeste
Caci marea o biciuie tempesta….
Se-nalta strigate si brate disperate,
„Iesi afara javra ordinara!” se-aude rece.
Naprasnic vantul revoltei se petrece
Si spulbera noianul de pacate…
In vaiete corabia se duce in afunduri
Condusa cu minciuni! Dar ce manie!
Cum suier-a poporului cumplita vijelie
Sar marinarii de-nec sa-si scape a lor funduri.
Bogdan Catalin